Coloana Infinitului

Coloana Infinitului este situată în parcul cu același nume și reprezintă un adevărat „testament spiritual” al marelui artist, un adevărat Axis Mundi menit parcă să sprijine în veşnicie bolta cerului, fiind considerată de către Sidney Geist „punctul de vârf al artei moderne”. Se află la o distanță de 1.340 m față de Poarta Sărutului.

Coloana are o înălţime de 29,35 m şi este alcătuită din 15 elemente întregi, ( Brâncuşi le spunea “mărgele”) de formă romboidală octaedrică, la care se adaugă alte 2 semielemente, unul la baza si altul la varf; primul semielement de la baza dă impresia că ar creşte din pământ, iar cel din vârf lasă impresia că s-ar putea continua la infinit.

Poarta Sărutului

Poarta Sărutului  este spaţiul prin care se face trecerea spre o altă lume. Motivul sărutului prezent pe stâlpii porţii ar putea fi perceput şi ca ochiul care priveşte înlăuntru.  Poarta este clădită pe o fundaţie de ciment şi se ridică pe două picioare, fiecare picior având 3,25m înălţime, întregul monument având înălţimea totală de 5,13m, o lungime de 6,45m  şi o grosime de 1,69m.

Poarta Sărutului a fost asamblată din blocuri de travertin de Banpotoc în octombrie 1937. Prima fundaţie a fost turnată mai spre exterior decât este ea astăzi şi anume pe linia gardului Grădinii publice, deşi prima intenţie a sculptorului a fost aceea de a pune portalul la începutul actualei străzi „Calea Eroilor”, adică vis-a-vis de parc.

Masa Tăcerii

Reprezintă masa ţărănească, dar şi masa de dinaintea confruntării, de la care pleacă la luptă viitorii combatanţi şi eroi. Lucrată în travertin de Banpotoc, ea are următoarele dimensiuni: tăblia are un diametru de 2,15 m şi 0,43 m grosime și o înalțime de 0,88 m, piciorul 2 m în diametru şi 0,45 m grosime. Masa Tăcerii este realizată la o dată care devine probabil elementul cel mai controversat din istoria ansamblului. În mod cert Masa Tăcerii a fost realizată în două variante.

Masa este inconjurată de 12 scaune în formă de clepsidră, de 0,45 m înălțime,  cu fața rotundă, din piatră de Banpotoc, executate conform modelului dat de Brâncuși tot la atelierele Pietroasa din Deva. Ele sunt aduse la Târgu Jiu pe 1 august 1938. Iniţial, cele 12 scaune, aşezate în jurul ei, erau mult mai apropiate de masă şi dispuse două câte două. Toate sculpturile din Parcul public sunt din travertin de Banpotoc (posibil cu excepţia piciorului Mesei, care este tot din calcar, dar nu se ştie sigur dacă de Banpotoc).

Casa memorială Constantin Brâncuși

Casa memorială Constantin Brâncuși este un muzeu județean care se află în localitatea sa natală, satul Hobița, din comuna Peștișani, județul Gorj. Este clasificată ca monument istoric, sub denumirea de Casa-Muzeu „Constantin Brâncuși”.

Din pridvor se intră în cele trei încăperi ale casei: odaia de dormit, cunia și celarul. Cunia e bucătăria, locul unde era vatra cu corlată, unde se gătea mâncarea și unde se adunau la masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în pod.

Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. În torsadă sunt sculptați stâlpii prispei, fie pe toată înălțimea fie în două registre separate prin inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip tradițional, nu numai pentru sudul munților, dar și pentru sate transilvănene.

Transalpina

Transalpina este cel mai inalt drum rutier din Romania cat si din intregul lant al Muntilor Carpati, atat din tara cat si din afara ei, atingand altitudinea maxima (2145 m) in Pasul Urdele. Transalpina traverseaza Muntii Parang de la N la S fiind paralela cu Valea Oltului si Valea Jiului, intre care se afla, si leaga Localitatea Saliste din Jud. Sibiu de Localitatea Novaci din Jud. Gorj.

Stațiunea Rânca

Rânca este o stațiune turistică în curs de dezvoltare, aflată pe raza orașului Novaci și a comunei Baia de Fier, județul Gorj, situată la 1.600 m altitudine, la poalele vârfului Păpușa în Munții Novaciului din Masivul Parâng, la 18 km de orașul Novaci pe șoseaua Transalpina.

Stațiunea Rânca dispune de mai multe pârtii de schi. Din centrul stațiunii porneste o pârtie pentru începători, dotată cu nocturnă, ce se termină sub vârful Muntelui Corneșul de unde, peste vârf, se face legătura cu alte pârtii, dintre care una pentru avansați și una pentru nivel mediu. La intrarea în stațiune se găseste un babyski dotat cu nocturnă, iar începând cu anul 2011 Rânca mai dispune de un telescaun ce deservește trei pârtii de ski care se află la poalele vârfului Păpușa.

Muzeul Judeţean „Alexandru Ştefulescu”

A fost înfiinţat la 16 iulie 1894 din iniţiativa unor cărturari ai vremii, printre care Alexandru Ştefulescu, Iuliu Moisil şi Aurel Diaconovici. Muzeul cuprinde secţii specializate de etnografie, arheologie, istorie, numismatică, obiecte religioase, ştiinţele naturii şi este amenajat în Palatul Administrativ din acea vreme, situat pe strada Geneva. Muzeul are în patrimoniu peste 24.000 de obiecte referitoare la istoria Gorjului strânse, cercetate şi prelucrate printre alţii şi de istoricul Alexandru Ştefulescu. Cuprinde, totodată, în interiorul său şi o galerie de prezentare a personalităţilor gorjene, începând cu secolul al XVI-lea. Din luna iunie 2016, Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu” a devenit membru al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, organizația profesională a specialiștilor din muzee. Rețeaua are reprezentativitate națională, cuprinzând peste 150 de muzee din România şi urmărește să dezvolte viaţa muzeelor, orientându-şi activităţile asupra patrimoniului cultural, turismului cultural şi pregătirii profesionale în sector.

Muzeul de Artă

Muzeul de Artă este situat în Grădina Publică a municipiului (Parcul central), având expuse tablouri şi lucrări de artă ale artiştilor locali, diverse obiecte de artă religioasă şi sculpturi. Muzeul expune o colecţie de icoane, sculptură în lemn din secolele XVII – XVIII, pictură românească modernă (Mişu Pop, Corneliu Baba, Vasile Grigore) şi sculptură (Rodica Popescu), din donaţie. A funcţionat, până în 1992, în localul Liceului comercial, apoi i-a fost repartizată fosta reşedinţă prezidenţială, construită în 1988.

Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”

Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, înfiinţat la 6 iunie 1993, are o importanţă deosebită prin punerea la dispoziţia publicului a acelui spaţiu cultural de excepţie, în care se poate dezvolta mişcarea teatrală şi se pot forma generaţii viitoare de actori, urmaşii Elvirei Godeanu. De la data de 26 octombrie 2002, teatrul dispune de o sală nouă, modernă, în care au loc stagiuni teatrale apreciate de public, festivaluri de teatru şi alte tipuri de manifestări culturale.